leasing market

Cand privesti 17 tari, ai un alt grad de intelegere a fenomenelor economice de ansamblu si a posibilelor solutii”, declara Septimiu Postelnicu pentru Business Magazin. Romanul in varsta de 32 de ani a coordonat fuziunea pe piata romaneasca intre HVB Leasing si UniCredit Leasing si de o jumatate de an conduce de la Milano operatiunile filialelor UniCredit Global Leasing din regiunea central si est-europeana. O treaba deloc usoara: nu numai ca a trebuit sa se mute in Italia intr-un moment de declin economic, ce zdruncina din temelii industria de leasing in toata lumea, dar acum raspunde de activitatea dintr-o intreaga regiune (formata din Italia, Germania, Austria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croatia, Bosnia, Serbia, Romania, Ungaria, Letonia, Ucraina, Rusia, Bulgaria si Turcia).

Din aceasta perspectiva, Postelnicu are insa o imagine mai clara si mai integrata asupra sanselor pe care le are piata de leasing din Romania si din Europa. Nici prezentul, si nici viitorul apropiat nu se arata confortabile, lasa el sa se inteleaga; e foarte clar ca leasingul, la fel ca multe alte industrii, a cazut victima declinului economic de pe tot continentul, iar perioada urmatoare va fi a unei reasezari radicale. “De cresteri mai vorbim peste cativa ani”, crede Septimiu Postelnicu; pentru moment, importante sunt masurile ce se pot lua pentru a supravietui: “Acum discutam de consolidare si de selectia adecvata a clientilor si a industriilor pe care le deservim”.

Prabusirea domeniilor care au sustinut ani la rand cresterea puternica a sectorului de leasing (auto, in principal, si importul de echipamente al companiilor) a generat in primul trimestru din 2009 o contractie intre 10% si 70% a pietelor din Europa, estimeaza vicepresedintele UniCredit Global Leasing. Coordonatele pietei s-au schimbat dramatic: lupta pentru cota de piata nu mai e la fel de importanta, segmentele cele mai profitabile trebuie inlocuite cu altele, mai sigure. Urmarirea riscului si evitarea pierderilor sunt coordonatele care trec acum in prim-plan. “Scaderea acuta a vanzarilor, generata de o cerere in scadere, selectivitatea fata de clienti, cresterea provizioanelor de risc si presiunea pe costuri sunt acum coordonatele pietei de leasing din absolut toate tarile europene”, spune Septimiu Postelnicu.

Pe piata romaneasca, unde Postelnicu a lucrat in industria de leasing timp de 12 ani inainte de a pleca la Milano (a inceput inca din timpul facultatii, pentru ca la 27 de ani sa devina director general al HVB Leasing) “sunt doua mari efecte ale crizei: scadere masiva a leasingului auto sI de camioane si incetinirea de pe piata de echipamente, mai ales de constructii, din cauza ca lucrarile majore de infrastructura n-au inceput”. Cand a plecat din Romania, in luna noiembrie a anului trecut, lucrurile abia incepusera sa intre in declin, la nivel global, iar piata romaneasca se confrunta pentru prima oara cu probleme, dupa ce avusese ani buni cu cresteri cu doua cifre. Leasingul a fost una din “victimele colaterale” care au aparut dupa caderea pietei imobiliare si a industriei auto, principalele motoare de dezvoltare ale firmelor de profil in acel moment.

Integral in BM.

TVA la achiziţia de autoturisme mixte, respectiv cele care pot fi folosite atât pentru transportul de bunuri cât şi de persoane, este deductibilă în cazul maşinilor construite pentru ambele activităţi, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Graţiela Iordache.

“Deoarece legea nu precizează specific regimul deducerii TVA pentru valoarea reziduală, în practică pot apărea interpretări contrare (deductibilitate TVA în ideea păstrării unui tratament unitar pentru tot contractul de leasing versus nedeductibilitate, deoarece transferul proprietăţii la finalul contractului reprezintă în fapt o achiziţie din punct de vedere juridic a acelui vehicul“, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Cristea, tax manager la firma de consultanţă Deloitte.

Cristea a explicat că, în cazul folosirii unui autoturism în baza unui contract de leasing, TVA aferentă ratelor este deductibilă deoarece în conformitate cu regulile fiscale, leasingul reprezintă un serviciu, nu un produs. La sfârşitul contractelor de leasing financiar, proprietatea vehiculelor trece la utilizator odată cu achitarea valorii reziduale.

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobate recent de Guvern, firmele vor putea deduce TVA, până la 31 decembrie 2010, doar pentru maşinile folosite la anumite activităţi, precum taximetria, şcolile de şoferi sau utilizate în scop comercial în vederea revânzării, dar nu şi pentru autoturismele destinate exclusiv transportului rutier de persoane.

Taxa pe valoare adăugată aplicată contractelor de leasing pentru achiziţii auto va fi în continuare dedusă, pentru vehicule utilitare, nu şi pentru autoturismele folosite în interes personal de către managerii companiilor.

Cele peste 200 de institutii financiare nebancare (IFN), adica firmele de credite de consum, ipotecare, leasing sau factoring, au ajuns la sfarsitul anului trecut la un sold al creditelor acordate de peste 36,68 de miliarde de lei (9,2 miliarde de euro), cu 30% peste valoarea din martie 2008, potrivit datelor publicate de BNR.
Calculat in euro, soldul imprumuturilor a urcat cu 21% fata de luna martie, cand BNR a publicat pentru prima data informatii statistice intermediare cu privire la aceasta piata in afara celor din Rapoartele Anuale asupra Stabilitatii Financiare.
Imprumuturile acordate de IFN reprezentau in decembrie 2008 circa 18,5% din totalul creditului neguvernamental din sistemul bancar, care se ridica la acea data la aproape 198,1 miliarde de lei (49,7 miliarde de euro), fata de o pondere de 17% in martie anul trecut.
Datele publicate de BNR se refera la institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general, adica toate firmele de leasing, de credite de consum, credite ipotecare, factoring, microcreditare si alte tipuri de imprumuturi, in conditiile in care in urma cu patru ani acestea au fost obligate sa obtina avizul BNR pentru a-si putea continua activitatea, iar acum raporteaza trimestrial Bancii Nationale rezultatele financiare.
Activele totale ale IFN au ajuns la 44,4 miliarde de lei (11,15 miliarde de euro) in decembrie trecut, valoarea fiind cu 30% peste cea din martie. Comparativ cu activele totale din sistemul bancar la sfarsitul anului trecut, cele ale IFN reprezinta circa 14%. Pe piata activeaza peste 200 de societati financiare nebancare.Leasingul financiar, 2,3 mld. euro
Cea mai mare pondere in piata IFN o detin companiile care acorda mai multe tipuri de credite, cum ar fi cele de consum, ipotecare sau pe card, ale caror imprumuturi reprezinta 74% din total, adica peste 27 de miliarde de lei (6,8 miliarde de euro).
Leasingul financiar avea la sfarsitul anului trecut, potrivit datelor BNR, un sold de peste 9,05 miliarde de lei (2,27 miliarde de euro), reprezentand un sfert din piata IFN.
“Cred ca anul acesta ponderea leasingului va ramane la fel sau poate chiar va mai creste, chiar daca in termeni reali va scadea, avand in vedere ca toate segmentele pietei IFN sunt in scadere. S-ar putea sa vedem o scadere cu 50-60% a pietei de leasing in 2009″, a declarat Claudiu Stanescu, directorul general al BCR Leasing, a doua companie de pe aceasta piata.
Leasingul este lovit de scaderea vanzarilor de masini noi, in conditiile in care leasingul auto reprezinta mai mult de 70% din aceasta piata.

Creditele de consum si cele ipotecare, doar 1,4% din piata
Creditele de consum si cele ipotecare si imobiliare reprezinta circa 1,4% din totalul celor acordate de IFN. Imprumuturile pentru consum au o pondere de 1,1% si un sold de aproape 409 mil. lei (103 mil. euro), iar firmele de credite ipotecare au o pondere de 0,3%, cu un sold de 92 mil. lei (23 mil. euro). Majoritatea acestor imprumuturi nu sunt insa reflectate aici, ci la categoria “activitati multiple de creditare”.
Alte tipuri de IFN, cum ar fi cele de microcreditare sau factoring, au ponderi de sub 0,1% in totalul pietei.

Piata romaneasca de leasing s-ar putea comprima cu 50-60% in semestrul I, in conditiile in care firmele de leasing sunt preocupate mai mult de incasarea ratelor de leasing si de valorificarea bunurilor recuperate decat de incheierea de noi contracte, a spus secretarul general al ASLR.

“Societatile de leasing sunt preocupate acum sa faca managementul contractelor, in sensul incasarii ratelelor de leasing si al valorificarii bunurilor care au fost recuperate - si mai putin sa incheie contracte noi“, a declarat secretarul general al Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), Adrian Dodita.

Pe de alta parte, potentialii clienti sunt reticenti cu privire la incheierea unor contracte de finantate, avand in vedere actuala situatie economica.

Dodita a mai spus ca o parte dintre firmele care au incheiat contracte de leasing in anii trecuti iau in considerare pastrarea cel putin a utilajelor de stricta necesitate, in cazul in care intampina dificultati financiare.

“Foarte putine firme de leasing au incheiat contracte noi in acest an“, a mai spus  sectretarul general al ASLR, care a adaugat ca in ultima perioada a crescut numarul celor care si-au reziliat contractul de leasing inainte de termen.

“Exista firme, in special de transport si de curierat, care si-au restructurat activitatea si care si-au adus masinile la firma de leasing dupa ce au intrat in incapacitate de plata a ratelor“, a mai spus Dodita.

ASLR este o organizatie profesionala, nonguvernamentala, nonprofit, apolitica si independenta, care apara si reprezinta interesele societatilor de leasing din Romania.

Piata romaneasca de leasing a scazut anul trecut cu 2,6%, pana la 4,817 miliarde euro, ca urmare a impactului negativ al introducerii taxei de poluare a autovehiculelor si contextului economic dificil din ultima parte a anului, potrivit ALB Romania.