leasing market

NBG Leasing, una dintre cele mai mari companii din piata de leasing financiar, a recuperat anul trecut 650 de masini de la clientii rau-platnici si a revandut jumatate din acestea.

Estimarile companiilor indica faptul ca intreaga piata de leasing a recuperat 10.000-15.000 de autovehicule de la clientii care nu si-au mai putut plati ratele, dar nu exista informatii oficiale. “In medie, de la recuperare si pana la vanzarea unui autovehicul se scurg cam doua-trei luni”, afirma oficialii NBG Leasing (fosta Eurial Leasing), companie controlata de grupul elen National Bank of Greece, care detine si Banca Romaneasca.

NBG Leasing a finantat anul trecut bunuri in valoare de 67,2 mil. euro, in scadere cu 62% fata de 2008. Reprezentantii companiei spun ca scaderea a fost cauzata de inrautatirea mediului de afaceri, scumpirea finantarilor, cresterea pretului asigurarilor Casco (obligatorii in cazul masinilor achizitionate in leasing) si incertitudinea din piata imobiliara. “Pe de alta parte, au fost si cauze de natura interna, ca renuntarea completa la leasingul imobiliar, finalizandu-se doar cateva tranzactii aprobate la finele lui 2008, solicitarea de avansuri mai mari decat anul trecut si sporirea prudentialitatii si orientarea politicii de risc si a celei de vanzari catre finantarile mici si medii pentru dispersarea riscurilor.”

Finantarile pentru autovehicule au avut anul trecut o pondere de 53% in portofoliul NBG Leasing, cele pentru echipamente - de 40%, iar cele imobiliare - de 3%, restul fiind pentru alte categorii de bunuri.  ”Segmentul auto a scazut pe fondul restrangerii drastice a finantarii de autovehicule medii si mari (cu masa totala autorizata de peste 3,5 tone) - destinate in principal transporturilor interne si internationale de marfuri - care, prin preturile de achizitie mult mai mari, in medie, decat cele ale autoturismelor, aveau o pondere valorica importanta in portofoliul contractelor nou incheiate.”

NBG Leasing a incheiat anul trecut circa 1.800 de contracte, fata de 4.000 in 2008. Compania a trecut pe profit in 2009, cu un rezultat net de 29,4 mil. lei (7 mil. euro), dupa ce in 2008 a raportat o pierdere de 41,5 mil. lei.

Romstal Leasing, una din primele zece companii din piata de leasing in 2008, controlata de grupul belgian KBC, a inghetat activitatea de finantare, ocupandu-se acum numai de recuperarea bunurilor de la clientii rau-platnici si de revanzarea acestora, au declarat pentru ZF surse din piata.

UPDATE: Dupa inchiderea editiei tiparite, ZIARUL FINANCIAR a primit urmatoarea precizare de la Romstal Leasing:

“Dorim pe aceasta cale sa cerem o dezmintire a informatiilor aparute referitoare la incetarea activitatii de finantare a companiei Romstal Leasing si totodata un drept la replica la materialul aparut astazi in Ziarul Financiar, mai jos gasiti comentariile noastre referitor la intrebarile adresate de D-na Angela Placinta.

1. Care este valoarea bunurilor finantate de companie in 2009 (pana in prezent)?

Avand in vedere politica de comunicare a companiei Romstal Leasing ne rezervam dreptul de a nu face publice rezultatele referitoare la volumul finantarilor realizate de compania noastra. Aceste rezultate se raporteaza trimestrial catre ALB (Asociatia Societatilor Financiare).

2. inteleg ca in ultima perioada compania nu mai acorda finantari si se ocupa doar de revanzarea bunurilor recuperate. Care este motivul? Cand va fi reluata activitatea de finantare?

Romstal Leasing nu a oprit activitatea de finantare. In prezent, Romstal Leasing ofera servicii de leasing financiar pentru finantarea autovehiculelor si echipamentelor. Produse oferite de Romstal Leasing se adreseaza in principal persoanelor juridice dar si persoanelor fizice.
Activitatea de revanzare a bunurilor recuperate ramane o activitate conexa ca urmare a situatiei economice actuale care a dus la inrautatirea comportamentului de plata al clientilor, lucru resimtit la nivelul intregii piete de leasing”.

Majoritatea companiilor de leasing au majorat in ultima perioada avansurile cerute clientilor, in special la finantarile pentru achizitia de autoturisme, astfel incat sa minimizeze pierderile in cazul in care clientul nu isi mai poate plati ratele.
Anul trecut unele companii practicau chiar si avansuri de 5% la finantarile auto, media pe piata fiind de circa 15%, in timp ce in prezent un client care vrea sa isi cumpere o masina in leasing trebuie sa vina cu cel putin 20% din valoarea acesteia, sau chiar 30% in cazul unor finantatori. Companiile incearca sa se protejeze astfel de riscul de neplata, avand in vedere ca din trimestrul patru al anului trecut numarul masinilor recuperate de la clienti cu probleme financiare a crescut foarte mult, fiind estimat la circa 10.000 pe intreaga piata, iar revanzarea acestora nu este deloc usoara. “De la 1 aprilie am majorat avansurile la auto si nu mai acordam finantari cu mai putin de 30%, in timp ce inainte avansurile erau de 15-20%. Chiar si asa nu mai ai certitudinea ca iti recuperezi pierderea daca clientul iti returneaza masina. Anul trecut, cu un avans de 30% nici nu te uitai cui ii dai finantarea, acum insa te uiti mult mai atent la client“, spune Claudiu Stanescu, directorul general al BCR Leasing, a doua companie de pe aceasta piata.

La o masina cu un pret de 12.000 de euro fara TVA, clientul trebuie sa vina acum cu un avans de 3.600 de euro, in timp ce in trecut avea nevoie sa economiseasca mai putin, circa 1.800-2.400 de euro.

“Desigur ca daca vine un client cu bonitate foarte buna, coboram avansul. La leasingul pentru echipamente si real estate nu ne-am schimbat politica, avansul se discuta de la caz la caz, in functie de specificul tranzactiei“, mai spune Stanescu.

Finantatorii mizeaza pe faptul ca un avans mai mare va determina clientii sa isi plateasca ratele la timp, deoarece, in cazul in care masina este returnata firmei de leasing, clientul pierde atat avansul, cat si toate ratele platite. Mai mult, firma de leasing poate da in judecata clientul pentru pierderea pe care o inregistreaza cu masina recuperata, in functie de prevederile contractului semnat intre cele doua parti.

“Acum avansul minim pe care il percepem este de 15%, l-am majorat de la inceputul anului la toate categoriile de finantari, dar poate ajunge si la 50%, in functie de client si de bun. Anul trecut aveam si 5%, cel putin la auto eram mai flexibili“, explica Florentina Mircea, directorul general al TBI Leasing.

In prezent, avansul mediu practicat de companie este de circa 20-25%, majoritatea bunurilor finantate fiind echipamente, in conditiile in care vanzarile auto, pe care se bazau in anii trecuti firmele de leasing, s-au prabusit.

“Avansul a fost majorat deoarece riscul este cu totul altul acum, mediul economic este instabil. Riscul de bun este mai mare, deoarece intampinam greutati in reposesia si in revanzarea bunurilor pe piata second hand. Pe de alta parte, si situatia financiara a clientilor este mai proasta, exista necunoscute legate de evolutia companiilor, dar si a persoanelor fizice. Din pacate, in ultima vreme au aparut default-uri chiar din primul an de finantare, deci se recupereaza putin, deoarece clientul a platit putine rate“, afirma Mircea.

Dan Constantinescu, director executiv in cadrul UniCredit Leasing Corporation, responsabil de activitatea de vanzari, spune ca anul acesta abordarea companiei este mai prudenta. Daca anul trecut avansul minim era de 15%, acum nivelul a urcat la 20%, dar acesta depinde si de bonitatea clientului.

“O implicare mai mare a clientului inseamna ca acesta se va stradui sa plateasca ratele, astfel incat sa nu se ajunga la reposedarea bunului. De asemenea, valoarea masinii se modifica pe durata derularii contractului, iar un avans mai mare ajuta la acoperirea diferentei in cazul in care masina este returnata si trebuie revanduta“, sustine directorul UniCredit Leasing, prima companie de pe aceasta piata.

Pe de alta parte, Razvan Diaconescu, directorul general al Impuls Leasing, spune ca nu a schimbat politica de creditare, dar ca se uita foarte atent la pretul masinii pe care o finanteaza.

“Atunci cand consider ca pretul masinii este mare, si avansul va fi mai mare. De exemplu, daca un dealer vinde o masina de 12.000 de euro la pretul de 13.000, atunci majoram avansul platit de client cu 1.000 de euro, astfel incat daca el ne va returna masina, sa o putem revinde la un pret corect“, afirma Diaconescu.

El spune ca, din cauza inrautatirii situatiei financiare a companiilor, majoritatea se califica la finantari cu avansuri mai mari, fara ca finantatorul sa isi fi schimbat politica de risc.

“Avem acum acelasi scoring pentru analiza clientilor ca in octombrie anul trecut, doar ca tot mai putine companii se califica pentru a lua finantari. Atunci ai doua variante: fie cresti avansul, fie scazi perioada de finantare“, spune directorul general al Impuls Leasing.

In primul an de utilizare o masina se depreciza cu cel putin 30%, iar in al doilea an mai pierde 10% din valoare, deci printr-o perioada mai scurta de finantare firmele de leasing isi asigura un pret mai bun in cazul in care trebuie sa revanda masina deoarece clientul nu a cumparat-o la finalul contractului (atunci cand exista o valoare reziduala).

“Am redus perioada de finantare deoarece dorim sa recuperam cat mai repede bunul. Acum finantam multe echipamente, iar perioada medie la acestea este de circa 3 ani. Am majorat si dobanzile anul acesta cu 2-2,5 puncte, pentru a reflecta majorarea costurilor de finantare“, explica Florentina Mircea de la TBI Leasing.

Integral in ZF.ro

Companiile de leasing vor recupera mult mai greu masinile de la clientii rau-platnici, dupa ce Curtea Constitutionala a schimbat recent procedura de executare silita si a introdus obligativitatea obtinerii acordului unui judecator pentru a incepe executarea. Acest lucru va bulversa piata de leasing, in conditiile in care in ultimele sase luni companiile au recuperat 10.000 de masini de la care nu mai pot plati, de peste cinci ori mai mult decat intr-un an normal.

Pana la aceasta schimbare, executarea silita se facea in baza contractului de leasing. Pe de o parte, firmele de leasing spun ca aceasta schimbare le va aduce pierderi importante, iar executorii judecatoresti afirma ca procesul de executare silita va dura mult mai mult si va fi mai greoi, insa unii avocati sustin ca in acest fel clientul are sansa la un proces echitabil, deoarece decizia executarii este luata de un judecator, care este impartial, spre deosebire de executori, care primesc onorarii de la firmele pentru care lucreaza, deci ar fi interesati in principal de executia rapida a bunurilor. “Acum executorul judecatoresc ales de catre creditor este obligat sa ceara incuviintarea executarii silite la instanta judecatoreasca. Teoretic, cererea ar trebui solutionata de urgenta si cu precadere, adica in maximum 3-4 zile lucratoare, dar in practica termenul poate fi si de 1-2 luni. Daca cererea este respinsa, impreuna cu termenul de formulare si judecare a recursului, cred ca putem vorbi in total de circa 4-6 luni. Din pacate, sunt tot mai multi debitori rau-platnici care in aceasta perioada isi instraineaza chiar si fictiv bunurile“, afirma Cristian Petre, senior partner in cadrul casei de avocatura Danila Petre & Asociatii.

Pana la mijlocul lunii aprilie un client rau-platnic putea fi executat silit doar in baza contractului de leasing sau a unui alt contract cu titlu executoriu, in maximum o saptamana, de catre un executor judecatoresc, insa la data de 17 aprilie a intrat in vigoare o decizie a Curtii Constitutionale care nu mai permite acest lucru, in prezent fiind obligatorie obtinerea acordului judecatoriei din zona domiciliului sau a sediului clientului, ceea ce lungeste procesul de recuperare a bunului de la client cu cel putin o luna.

Schimbarea vine intr-o perioada in care firmele de leasing se confrunta cu o crestere semnificativa a numarului de clienti care nu mai pot plati ratele si care fie rambureaza singuri bunurile cumparate in leasing, fie sunt executati silit. Din trimestrul patru al anului trecut si pana in prezent firmele de leasing au recuperat circa 10.000 de masini de la clienti care nu mai puteau plati. O perioada mai lunga de recuperare a bunurilor de la rau-platnici inseamna provizioane mai mari si, implicit, pierderi pentru companiile de leasing.

“Ingreuneaza foarte mult recuperarea debitelor, mai ales intr-un an ca acesta, cand sunt multi clienti care nu platesc. Automat vor creste provizioanele, va scadea profitul, iar multe companii de leasing vor avea pierderi, pentru ca vor tine blocati banii pentru clienti rau-platnici“, sustine Razvan Diaconescu, directorul general al Impuls Leasing. De asemenea, spune el, daca procesul de executare silita dureaza mult, valoarea masinii scade, iar pentru pierderea inregistrata compania poate da in judecata clientul.

Noile prevederi se vor aplica si firmelor de credite de consum si altor institutii financiare nebancare, dar si tuturor contractelor care au titlu executoriu, cum ar fi cele de asistenta juridica sau cele autentificate de un notar.

“Este o nenorocire pentru piata, ultimul lucru de care avea nevoie Romania acum era sa creasca drepturile debitorilor. Este foarte important sa poti sa executi repede creantele pentru ca piata sa nu se blocheze“, afirma Gabriel Biris, partener in cadrul casei de avocatura Biris Goran.

Constantin Bran, executor judecatoresc din Bucuresti, sustine ca decizia Curtii Constitutionale aduce dezavantaje majore. “Va dura mult mai mult executarea. In Bucuresti, de exemplu, sunt sase judecatorii de sector si, din cate stiu, unele dintre ele nici macar nu sunt pregatite sa primeasca astfel de cereri de la executori. Imaginati-va ca, daca se doreste poprirea conturilor unui debitor din sectorul 2, care este clientul unei banci din sectorul 3, va fi o adevarata brambureala pana se va decide care judecatorie trebuie sa aprobe executarea silita. Se schimba fundamental regulile jocului“, explica Bran.

El spune ca, in cazul in care un client debitor nu stie de recenta schimbare, iar un executor incepe executarea fara sa aiba acordul instantei, respectivul executor este acuzat de abuz in serviciu, iar cazul poate deveni chiar penal.

De unde a inceput totul

Curtea Constitutionala a decis ca este neconstitutional ca executorii judecatoresti sa ia decizia executarii silite deoarece conferirea unei asemenea competente executorilor judecatoresti incalca legea fundamentala a statului, deoarece partile implicate au dreptul la un proces echitabil. Curtea a fost sesizata de o companie din Sibiu, Thyssenkrupp Bilstein Compa, in 2008, care a avut un proces cu o miza de 40 mil. dolari cu Metal Import Export.

Metal Import Export a cerut executarea silita a Thyssenkrupp, companie care a fost asistata de casa de avocatura NNDKP.

“Eu am construit aceasta exceptie de neconstitutionalitate, pentru ca era nefiresc ca executorul judecatoresc, care este ceva intre functionar si liber-profesionist, sa aiba putere absoluta“, spune Ana Diculescu-Sova, senior partner la casa de avocatura NNDKP.

“Executorul nu este impartial, el este practic pe partea creditorului, desi procesul ar trebui marcat de egalitate. Toate executarile silite trebuie verificate de un judecator, pentru ca astfel se poate evita producerea unor daune ireversibile. Nu lungeste procesul decat cu doua saptamani-o luna“, explica ea.

Pana la schimbarea introdusa de Curtea Constitutionala, un debitor putea ataca executarea silita numai dupa ce aceasta avea loc. Prin aceasta schimbare, s-a revenit la sistemul care a functionat pana in 2006, cand era nevoie de aprobarea unui judecator.

Foarte rar Curtea admite exceptii de neconstitutionalitate, iar avocatii care reusesc sa obtina acest lucru sunt foarte putini.

Integral in ZF.ro

Cele peste 200 de institutii financiare nebancare (IFN), adica firmele de credite de consum, ipotecare, leasing sau factoring, au ajuns la sfarsitul anului trecut la un sold al creditelor acordate de peste 36,68 de miliarde de lei (9,2 miliarde de euro), cu 30% peste valoarea din martie 2008, potrivit datelor publicate de BNR.
Calculat in euro, soldul imprumuturilor a urcat cu 21% fata de luna martie, cand BNR a publicat pentru prima data informatii statistice intermediare cu privire la aceasta piata in afara celor din Rapoartele Anuale asupra Stabilitatii Financiare.
Imprumuturile acordate de IFN reprezentau in decembrie 2008 circa 18,5% din totalul creditului neguvernamental din sistemul bancar, care se ridica la acea data la aproape 198,1 miliarde de lei (49,7 miliarde de euro), fata de o pondere de 17% in martie anul trecut.
Datele publicate de BNR se refera la institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general, adica toate firmele de leasing, de credite de consum, credite ipotecare, factoring, microcreditare si alte tipuri de imprumuturi, in conditiile in care in urma cu patru ani acestea au fost obligate sa obtina avizul BNR pentru a-si putea continua activitatea, iar acum raporteaza trimestrial Bancii Nationale rezultatele financiare.
Activele totale ale IFN au ajuns la 44,4 miliarde de lei (11,15 miliarde de euro) in decembrie trecut, valoarea fiind cu 30% peste cea din martie. Comparativ cu activele totale din sistemul bancar la sfarsitul anului trecut, cele ale IFN reprezinta circa 14%. Pe piata activeaza peste 200 de societati financiare nebancare.Leasingul financiar, 2,3 mld. euro
Cea mai mare pondere in piata IFN o detin companiile care acorda mai multe tipuri de credite, cum ar fi cele de consum, ipotecare sau pe card, ale caror imprumuturi reprezinta 74% din total, adica peste 27 de miliarde de lei (6,8 miliarde de euro).
Leasingul financiar avea la sfarsitul anului trecut, potrivit datelor BNR, un sold de peste 9,05 miliarde de lei (2,27 miliarde de euro), reprezentand un sfert din piata IFN.
“Cred ca anul acesta ponderea leasingului va ramane la fel sau poate chiar va mai creste, chiar daca in termeni reali va scadea, avand in vedere ca toate segmentele pietei IFN sunt in scadere. S-ar putea sa vedem o scadere cu 50-60% a pietei de leasing in 2009″, a declarat Claudiu Stanescu, directorul general al BCR Leasing, a doua companie de pe aceasta piata.
Leasingul este lovit de scaderea vanzarilor de masini noi, in conditiile in care leasingul auto reprezinta mai mult de 70% din aceasta piata.

Creditele de consum si cele ipotecare, doar 1,4% din piata
Creditele de consum si cele ipotecare si imobiliare reprezinta circa 1,4% din totalul celor acordate de IFN. Imprumuturile pentru consum au o pondere de 1,1% si un sold de aproape 409 mil. lei (103 mil. euro), iar firmele de credite ipotecare au o pondere de 0,3%, cu un sold de 92 mil. lei (23 mil. euro). Majoritatea acestor imprumuturi nu sunt insa reflectate aici, ci la categoria “activitati multiple de creditare”.
Alte tipuri de IFN, cum ar fi cele de microcreditare sau factoring, au ponderi de sub 0,1% in totalul pietei.